La împlinirea a 84 de ani de la trecerea sa la cele veșnice, cu binecuvântarea Părintelui Mitropolit Antonie al Basarabiei, credincioșii Parohiei „Sfântul Gheorghe” din Camencea, raionul Orhei, s-au adunat în rugăciune pentru a-l pomeni pe preotul Mina Țăruș, fostul păstor al comunității, condamnat de regimul sovietic și mort în detenție, departe de familie și de parohia căreia îi dedicase 35 de ani.
Slujba Parastasului a fost săvârșită marți, 18 august 2026, de părintele paroh Andrei Popa, la monumentul ridicat în apropierea bisericii în memoria înaintașului său, preot care desfășoară o activitate constantă de cercetare și recuperare a istoriei locale, aducând înaintea noilor generații mărturiile despre clericii și credincioșii care au suferit în timpul ocupației sovietice.
Un preot al altarului și al renașterii naționale
Părintele Mina Țăruș s-a născut în anul 1884, în localitatea Breanova din județul Orhei. După absolvirea Seminarului Teologic, a fost hirotonit și a început să slujească în Camencea, în anul 1906. A rămas alături de această comunitate până în vara anului 1941, când a fost arestat de organele sovietice de represiune.
Activitatea sa depășește însă hotarele parohiei. Documentele păstrate îl așază între preoții basarabeni care au participat la renașterea bisericească și națională de la începutul secolului al XX-lea.
În mai 1917, Părintele Mina a luat cuvântul la Congresul Național al Învățătorilor Moldoveni de la Chișinău. Cronicarul evenimentului, cărturarul Onisifor Ghibu, consemna că preotul din ținutul Orheiului vorbise într-o limbă românească firească și exprimase „sufletul adânc al întregului neam moldovenesc”.
Referindu-se la slujirea în limba poporului, Părintele Mina afirma: „Graiul moldovenesc trezește în sufletul moldoveanului cele mai sfinte simțiri”. Mărturia sa a impresionat profund participanții, care au înțeles că limba română trebuia să-și recapete locul firesc în bisericile și școlile Basarabiei.
Aceeași conștiință avea să-l coste libertatea după ocuparea Basarabiei. În timpul anchetelor, întrebat despre așa-numita „limbă moldovenească”, preotul a răspuns limpede că aceasta este limba română. Pentru anchetatori, mărturisirea identității sale, păstrarea publicațiilor religioase românești și activitatea pastorală au devenit probe ale unei pretinse atitudini „antisovietice”.
Credința, transformată în cap de acuzare
La 25 iunie 1941 a fost emis ordinul de arestare, iar în ziua următoare casa preotului din Camencea a fost percheziționată. Au fost confiscate cărți religioase în limbile română și rusă, corespondența personală, fotografii și un aparat de radio.
Anchetatorii l-au acuzat că răspândea învățătura creștină, că se împotrivea colectivizării, că organiza pelerinaje și că întreținea un cor bisericesc format din elevi. Fapte firești ale slujirii preoțești și ale grijii față de comunitate erau transformate, prin mecanismul represiv sovietic, în infracțiuni împotriva statului.
Într-un cuvânt de rămas-bun păstrat între materialele parohiei, Părintele Mina își îndemna credincioșii: „Păstrați credința în Dumnezeu, voi și copiii voștri”, încheind cu aceste cuvinte: „Rămâneți cu bine, rămâneți cu Dumnezeu”.
În februarie 1942, anchetatorii au propus condamnarea sa la moarte prin împușcare și confiscarea averii. Comisia Specială a NKVD de la Moscova a dispus ulterior zece ani de muncă silnică. Părintele Mina nu a supraviețuit detenției. A murit la 18 august 1942, în punctul de transfer Mariinsk al sistemului concentraționar siberian. Nu se cunoaște locul în care a fost îngropat.
În anul 1989, după aproape cinci decenii de tăcere impusă, autoritățile sovietice au recunoscut caracterul nedrept al condamnării și l-au reabilitat.
Slujba de la Camencea restituie comunității un nume pe care represiunea sovietică a încercat să-l șteargă. Pomenirea Părintelui Mina Țăruș recuperează un capitol din istoria clerului român basarabean și reafirmă continuitatea unei Biserici care și-a păstrat credința, limba și demnitatea prin slujitori dispuși să plătească pentru ele cu libertatea și cu propria viață.
Material documentar și fotografic pus la dispoziție de Pr. Andrei Popa
