Relația dintre cele două Mitropolii ortodoxe din Republica Moldova ar putea intra într-o nouă etapă de detensionare. Mitropolitul Basarabiei, Înaltpreasfințitul Părinte Antonie, a confirmat existența unei înțelegeri de principiu privind inițierea dialogului și a vorbit în termeni de apreciere despre Mitropolitul Vladimir.
Într-un interviu acordat postului de televiziune TV8, la solicitarea jurnaliștilor, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Antonie, a abordat relația cu Mitropolia Chișinăului (Patriarhia Moscovei), precum și perspectivele deschise de recenta întâlnire dintre cei doi întâistătători.
Discuția dintre Mitropoliții Antonie și Vladimir a avut loc la 26 august, la sediul Președinției Republicii Moldova, în timpul ședinței solemne consacrate împlinirii a 35 de ani de la proclamarea independenței. Cei doi ierarhi și-au exprimat atunci disponibilitatea pentru deschiderea unei comunicări instituționale între Mitropolia Basarabiei, parte a Patriarhiei Române, și structura bisericească aflată în jurisdicția Patriarhiei Moscovei.
Mitropolitul Antonie a confirmat că, deși formatul și temele viitoarelor întrevederi urmează să fie stabilite, există deja acordul fundamental asupra necesității dialogului:
„Înțelegerea a fost de principiu, că este bine să existe acest dialog.”
Cea mai importantă afirmație a interviului a vizat felul în care Mitropolitul Basarabiei îl percepe pe Mitropolitul Vladimir după discuția directă purtată la Președinție:
„De altfel, l-am descoperit ca un om deschis la dialog, un om înțelept, un om care dorește să avem acest dialog.”
Declarația oferă încredere unei viitoare întrevederi și înlocuiește limbajul suspiciunii cu recunoașterea disponibilității celuilalt. Direcția propusă de Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei a fost formulată fără echivoc:
„Vrem să trecem de la ură și confruntare la colaborare și o împreună-lucrare.”
După ani în care relațiile dintre cele două structuri bisericești au fost afectate de dispute jurisdicționale, tensiuni locale și acuzații, Mitropolitul Antonie propune întâlnirea directă și asumarea unei responsabilități comune față de credincioși și societate. Dialogul poate crea cadrul necesar pentru reducerea tensiunilor, evitarea conflictelor în comunități și identificarea unor domenii concrete de cooperare.
