Basarabia se bucură de un nou sfânt trecut în calendarul Bisericii Ortodoxe Române: Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, originar din satul Cuconeștii-Vechi, județul Bălți. Proclamarea locală a canonizării sale a avut loc marți, 16 septembrie, la Mănăstirea Antim din București.
Sfânta Liturghie a fost oficiată pe un altar exterior, de un sobor de ierarhi români și străini, în frunte cu Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, și alți ierarhi ai Patriarhiei Române și ai Patriarhiei Antiohiei. Delegația Mitropoliei Basarabiei a fost reprezentată de Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud. La final, Tomosul Sinodal al canonizării a fost citit, iar credincioșii au cântat troparul noului sfânt.
Sfântul Cuvios Sofian (Serghei Boghiu) și-a început drumul spre sfințenie încă din copilărie. La numai 14 ani a intrat în viața monahală la Mănăstirea Rughi din județul Soroca, arătând încă de atunci o sete arzătoare după rugăciune și liniște duhovnicească. Pe 6 august 1939, a fost hirotonit ierodiacon în Catedrala din Bălți de către Episcopul Tit Simedrea.
Însă tulburările istoriei nu l-au cruțat. Odată cu ocuparea Basarabiei de către regimul sovietic, a fost nevoit să părăsească Mănăstirea Dobrușa și, împreună cu starețul și frații săi, a găsit adăpost la Mănăstirea Căldărușani. Aici și apoi la Cernica și București s-a desăvârșit duhovnicește și intelectual, studiind teologia și artele frumoase. Harul său de pictor, unit cu sensibilitatea duhovnicească, l-au făcut nu doar un artist al frumuseții liturgice, ci și un părinte duhovnicesc căutat de mii de suflete.
A fost un mărturisitor neînfricat al credinței în vremea comunismului. În anul 1958 a fost arestat împreună cu alți membri ai mișcării duhovnicești „Rugul Aprins” și condamnat la 15 ani de temniță grea, din care a suferit șase ani. Din temniță însă nu a ieșit cu ură, ci cu o pace lăuntrică adâncă, care i-a însoțit întreaga viață și pentru care a rămas în memoria contemporanilor drept „Apostolul Bucureștilor”.
În cuvântul rostit cu prilejul proclamării canonizării sale, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat că viața Sfântului Sofian se rezumă la trei mari lucrări: a fost un mărturisitor al credinței într-un regim ateu, un duhovnic isihast și un pictor de biserici.
Sfântul Sofian de la Antim a trecut la Domnul în anul 2002, lăsând în urmă o moștenire de lumină, blândețe și rugăciune. Este primul sfânt ortodox canonizat care a trăit în secolul XXI, iar pomenirea lui a fost rânduită pe 16 septembrie.
Astfel, Basarabia își vede un fiu așezat în ceata sfinților, oferind Bisericii și neamului românesc un nou mărturisitor, alături de cei care au strălucit prin credință și jertfă în veacul trecut.
Foto credit: Basilica.ro / Raluca-Emanuela Ene
